Pe de o parte, factorii endogeni pot fi controlabili pana la un anumit nivel. Spre exemplu, performanta conducerii poate fi influentata in mod pozitiv printr-o cointeresare adecvata (de exemplu optiuni pe actiuni), in timp ce diminuarea randamentului afacerii poate fi contracarata prin investitii in cercetare si dezvoltare de produse si servicii noi.
Pe de alta parte, factorii exogeni sunt cei care pot crea situatii de mare incertitudine, anume evenimente care sunt deseori denumite "black swans" sau lebede negre. Un exemplu de astfel de eveniment din punct de vedere competitiv a fost introducerea iPhone-ului in anul 2006 de catre compania Apple si influenta pe care acest dispozitiv l-a avut in acapararea de catre Apple a unei mari parti a pietei de telefonie mobila, piata dominata pana la acel moment de Nokia. Cand Apple a introdus iPhone-ul in anul 2006, s-a realizat o schimbare majora in intreaga industrie de telefonie mobila. Pe langa faptul ca iPhone-ul a fost cel putin tot atat de performant ca si alte telefoane mobile, in plus el a adus clientilor o mare versatilitate sub forma a numeroase servicii care pana in acel moment nici nu erau concepute de catre consumatori sau competitori ca fiind posibile. Acest lucru a rezultat intr-o pierdere semnificativa a cotei de piata de catre Nokia, si ulterior, a dus la un declin dramatic al pretului actiunilor emitentului. In concluzie putem spune ca este imposibil pentru un analist sa prevada si sa cuantifice impactul unui eveniment precum cel mentionat anterior asupra viitoarelor fluxuri de numerar ale unei companii. Prin urmare, orice previziuni favorabile despre un emitent pot induce in mod eronat un investitor sa plateasca prea mult pentru actiunile respective.
Preconceptie #3
"Pe termen lung, actiunile au un randament mai ridicat decat obligatiunile."
Ultima si probabil cea mai raspandita neintelegere pe care investitorii o au despre actiuni este aceea ca actiunile vor avea un randament mai mare decat alte clase de active, precum ar fi obligatiunile. Aceasta generalizare este foarte departe de adevar.
Din punct de vedere istoric, au existat perioade de timp cand actiunile au avut un randament mai crescut decat obligatiunile, dar si vice versa. Spre exemplu, asa cum se poate observa din graficul urmator, la inceputul anilor 1990 fondul mutual de obligatiuni PIMCO US Treasury a inregistrat un randament mai mare decat indicele S&P-500. Dupa 1995, aceasta relatie s-a inversat, astfel incat indicele S&P-500 a inregistrat o crestere anuala de peste 20% pentru o perioada de aproximativ 5 ani. Aceasta performanta superioara a actiunilor a fost urmata mai apoi de un deceniu in care obligatiunile s-au apreciat in medie cu 5%, iar actiunile au inregistrat un randament negativ.
Sursa: Finmentor
Top
Continuare articol
Inapoi