Sursa: Finmentor

Data: 07/09/2011

O analiza aprofundata cu privire la orice emisiune de obligatiuni, ar trebui sa ia in considerare atat situatia financiara a emitentului cat si factorii calitativi care pot influenta profitabilitatea societatii respective. Numai in acest mod, un investitor poate fi asigurat ca decizia de a investi intr-o astfel de obligatiune este in conformitate cu cele 3 principii generale care determina siguranta investitii initiale. Printre cei mai importanti factori de selectare care ar trebui sa faca parte din orice analiza de obligatiuni includ:

1. Activitatea de afaceri si locatia emitentului
2. Cifra de afaceri a emitentului
3. Termenii de investitie a obligatiunii
4. Capacitatea financiara actuala si istorica a emitentului
5. Gradul de acoperire a cheltuielilor pe dobanzi
6. Raportul dintre valoarea activelor si datoria totala
7. Raportul dintre capitalul social si datoria totala

Activitatea de afaceri si locatia emitentului

La inceput, este strict necesar ca un investitor sa-si concentreze atentia asupra societatilor care au o activitate de afaceri viabila, usor de inteles, si care au avut o situatie financiara adecvata sau sunt de asteptat sa genereze profituri in viitorul apropiat. Un exemplu potrivit primei descrieri este firma TransGaz care in calitate de operator de utilitati publice, a avut un record consecvent de profitabilitate care este foarte probabil sa dureze si in viitor previzibil datorita pozitiei dominante pe care societatea o ocupa in piata de energie. Pe de alta parte, Apple Computer, Google sau mai recent Facebook, reprezinta exemple de companii cu o istorie financiara mai putin adecvata sau chiar inexistenta (referindu-ne la profituri), dar care sunt de asteptat sa inregistreze castiguri peste media pietii in urmatorii ani fie din cauza introducerii unei noi tehnologii, fie datorita creeri unor noi produse sau servicii.

In cazul evaluarii titlurilor de stat, un investitor ar trebui sa se bazeze pe alte criterii de selectie precum ar fi: situatia macreconomica actuala si istorica a statului respectiv si, mai ales stabilitatea politica a acestuia. Spre deosebire de obligatiunile corporative, titlurile de stat reprezinta un contract lipsit de garantia principalului si/sau a platilor de dobanzi. Ca atare, fara o analiza atenta a factorilor “soft” care influenteaza veniturile statului respectiv, un titular de obligatiuni de stat va fi susceptibil la numeroase riscuri precum: neindeplinirea platilor de principal si dobanda, restructurarea obligatiunilor, sau devalorizarea valutei straine care rezulta la un randament real (ajustat pentru inflatie) mai scazut ca cel anticipat. Un exemplu contemporan in care investitorii s-au confruntat cu astfel de riscuri este in piata de datorii a Greciei. O performanta economica relativ slaba in anii 2000 impreuna cu majorarea cheltuielilor bugetare (datorita programelor sociale), a dus la incapacitatea guvernului grec de a genera suficiente venituri fiscale pentru a-si acoperi platile de dobanda la datorii. Din fericire, cu sprijinul altor state membre EU, falimentarea statului grec a fost evitata, dar nu inainte ca titularii de obligatiuni sa sufere o depreciere semnificativa a principalului.

O analiza a situatiei economice si geopolitice care afecteaza un stat va fi deasemenea de folos atunci cand se considera investitia intr-o obligatiune a unei societati straine. Printre riscurile cele mai proeminente cu care un investitor ar putea sa se confrunte se numara urmatoarele:

• Dreptul statului suveran de a avea drept de preemptiune asupra veniturilor si/sau bunurilor corporatii
• Implementarea unor legislatii sau reglementari "anti-business"
• Restrictionarea platilor de dobanzi sau dividende catre investitorii straini
• Nationalizarea corporatiilor